Quannu partii iu era carusu, minnii senza pinsari. Attravisai fucusu, valli, muntagni e mari.
Canuscii genti diversa, ccu diversi modi di fari. Ci dissi a n`amicu, `nfavuri mu po` fari?
`ntravagghiu mi servi, non ci`haiu cchi mangiari. Certu ca t`aiutu, dimmi cchi sa fari?
Unu di tuttu...m`arrangiu, qualsiasi, cosa...abbasta ca mangiu!? Ci fussi di coghiri munnizza, ta senti, o teni alla biddizza!?
"Certu ca ma sentu, iu non m`abbiu di latu!" Dumani e cincu e menza, S`accumincia di livatu.
E cincu e menza `npuntu, u Signuri sia ludatu. A paci cco travagghiu, trasiu `nta me vita.
Na casa sistimai, m`attruvai a zzita. Doppu novi misi, nasciu u primu figghiu.
Ca tanta gioia desi, era beddu comu a `ngigghiu. Ogni annu `nte vacanzi, v`attrovu i me parenti.
Cci portu du cusuzzi, accussì i fazzu cuntenti. Girannu ppo paisi, u ttrovu tuttu canciatu.
Criscenu i me niputi, Turiddu partiu surdatu. Mossi me cumpari, si maritau Mimma.
Non sacciu c`haiu a fari, m`attrovu `nta dilemma. I me figghi i me me niputi, ca ppi mia su tuttu u munnu.
Chi fazzu?...I lassu cca?!... E `nSicilia minni tornu???...
|
|