Scrivici

`Nvitu a la puisia

di Pippo Alibrio

Un munnu di valura mi rapìu lu cori,
spalancau poi `na duttrina
ca lu cori miu sempri m`affina.

La puisia addivintau `pi mia n`amica,
m`ancuraggia e mi surreggi:
pi li versi sugnu ormai iu quasi persu.

Nun ci campu senza scriviri d`incantu,
nun ci pensu quannu scrivu tuttu `nversu,
e nun dormu quannu creu pi lu `munnu persu.

Ma mi sentu riscilatu, riccu e megghiu d` `u passatu.
Perciò vui, genti `ntricanti, `nnammurati o vilinusi,
malatizzi, senza testa o anchi mafiusi,

omini, fimmini e carusi ca furriati `nne cuntradi,
facitivi pueti e puitati, facitulu cu l`animu filici
pirchì lu munnu nasci, crea e poi finisci,
..........ma a li pueti li posa dintra a li curnici.

Traduzione Indietro

Powered by