1922 Nasce a Istanbul, Turchia, Gulesin Sukru, giocatore del Palermo di grande classe negli anni cinquanta.
Altri eventiI Pupi di zucchero sono dolci tradizionali siciliani, tipici della festa dei morti. Queste statuette colorate di zucchero rappresentano personaggi della tradizione o figure moderne. La loro preparazione richiede abilità e pazienza, ma il risultato è un dolce decorativo che incanta grandi e piccini.
Leggi la ricetta
La vucca è quantu ‘n’aneddu , ma si cala palazzu e casteddu
Bandiera siciliana 90x150 cm con occhielli in ottone - Bandiera resistente alle intemperie per asta della bandiera - 100% poliestere
Vai al negozio
Francesca Spanò
Esplora i suggestivi castelli medievali di Caltanissetta, tra storie di battaglie, intrighi e leggende. Un viaggio nel cuore della Sicilia feudale.
Leggi il testo completo
MISTERI GLORIUSI
I - LA RESURREZIONI
Era lu primu jornu d'a simana,
accussì prestu ca 'un avìa agghiurnatu:
quannu vitti u pitruni arruzzulatu
ristò la Maddalena senza ciatu.
Torna n'arreri allura e aiutu chiama:
- Lu corpu d'u Maistru n'arrubbaru...!
Petru cu n'àutru 'i cursa s'avviaru
e lu sepulcru vacanti truvaru.
Vidennu i fasci e lu sudariu, 'i latu
'nta n'agnuni, vicinu a' sipultura,
caperu ch'Iddu avìa risuscitatu,
pi comu pridiceva la Scrittura.
A' Maddalena, fora chi chiancìa,
Cristu dumanna: - A cu' cerchi? Maria! -
II - L'ASCENSIONI
- Signuri, resta, fèrmati cu nuàtri,
si sta facennu sira, è già tramuntu! -
Quannu spartìu lu pani, fu a stu puntu
ca cunusceru lu Cumpagnu aggiuntu!
Poi vinni ancora e dissi: - Paci a vuàtri!
Fantàsima nun sugnu, 'un vi turbati,
taliàti manu e pedi spirtusati;
tuccàtimi si ancora dubitati! -
Di poi versu Betània 'i cunnucìu,
jisò li manu, dici lu Vangelu,
binidicennu d'iddi si spartìu,
lassò la terra e fu purtatu 'nCelu.
Gesù adoratu, chi filicità
s'iddu pinsamu ca n'aspetti Ddà!
III - LA SCINNUTA D'U SPIRITU SANTU
- Vi mannu zoccu 'u Patri mi prumisi,
stati a Gerusalemmi e 'un vi nni jiti
ca na putenza supra a vui avirriti! -
'Nta chista attisa tutti i cori uniti.
Maria e li santi tutti eranu misi
'nt'o' stissu locu aggiuntati a prigari,
quannu si 'ntisi d'u celu arrivari
un gran rumuri e un ventu calari.
Comu lingui di focu cumpareru
chi supra d'iddi s'àvanu pusannu,
doppu ca a una a una si sparteru.
Chiddi pàrranu lingui chi nun sannu!
Sunnu 'mbriachi, quarcunu dicìa.
Signuri, fà 'mbriacari puru a mia!
IV - L'ASSUNZIONE DI MARIA SS.
Matri di Gesù Cristu e criatura,
Virgini Immaculata, Veru Gìgghiu,
chi di 'nterra, senza bàttiri cigghiu,
passasti anima e corpu cu to Fìgghiu,
a tia ni rivulgemu cu primura
quannu vulemu la liberazioni
d'un mali chi n'affligi o tintazioni,
a tia prigamu senza suggizioni.
'Nfatti sì tu la nostra matri vera,
di nuàtri piccatura l'Avvucata,
cu tia si fa cchiù duci ogni prighera,
tutta l'umanità ti resta grata.
Prega pi nuàtri c'àppimu sta sorti,
ora e 'nta l'ura di la nostri morti!
V - L'INCURUNAZIONI DI MARIA SS.
L'ùmili serva fu fatta Riggina,
di li so figghi chiamata Biata
e, p'ogni suffirenza suppurtata,
tra l'àncili e li santi incurunata.
Vistuta 'i suli 'nt'o' Celu camina,
appoja li pedi supra a la luna,
dùdici stiddi havi 'ntesta a curuna,
scàccia a lu serpi chi l'omu 'mpurtuna.
A tia mi liga sta duci catina,
chistu Rusariu chi fa cuntimplari
la to biddizza e la Grazia Divina
chi scinni 'nterra e stà dintra a l'Altari.
Riggina, Matri, Vìrgini Maria,
ti pregu 'un ti scurdari mai di mia!